I vutazzioni cumunali - Tarsia dialetto

Vai ai contenuti
I vutazzioni cumunali.
I tanti tijmpi ci manchi a stù paisi
cà m'ài puri scurdati certi usanze;
ari vutazzioni cumunali cc'unn'ài 'ntisi,
cchì 'un sì fa ppì ni ghinchi a panza!

Sup'a nù palcu, cumizzianti 'mpignati
ca dicini nù munzuddhru i fissarij,
e tutti ccà vucca e gangali sbalangati,
ca si mmuccani nà ruvata i buscij.

Tanti prumisi, tanti belli paroli
ditti i sti parulanti mijnzi stunati,
para proprij ca ni vuoni fà a scola,
mmisckin'i cosi cuma nà 'nsalata.

Ccù nà vucia galante e amurusa
e n'entusiasmu a malappena trattinutu,
ari problemi trovini sembi u purtusu,
cangin'i cosi, peij i nu tarramutu.

E cum'aru scifu i puurci 'ncamati,
ognunu mmutta e jetta muzzicuni,
fan'a gara a chini si mina cchiù palati
a si 'mpilà gunu e l'ati cchi furcuni.

Doppi, passat'a festa e finita a lutta,
cumi ricuttari cannaruti gridazzanni,
chin'à binti ancora 'un s'abbutta,
ppi strittili e vineddhre va gridanni.

A prucissiona cumingia aru insediamendu,
ccù trummi, trummette e tricchetracche,
a ggenta sinni và tutta cundenda,
sonadi e cantadi u triccabballacchi.

U sinnicu nuuvu appena sistimatu
para ca binidicia a diritta e a manca
arrijti, ara banna, ad ogni latu,
ccù nà fascia i tri culuri ari fianchi.

Vidijnni sti cosi mi venid'u gulìu,
(forsi ghè sulu nu cattivu pinsijru):
“Jativi à fà futti” dicia a mente mia.
Ma 'unnu dicu: ghia sugnu nu frustijri.
Torna ai contenuti